Tot ce trebuie să ştii despre antibiotice

SfatMedic · Administrator

Descoperirea antibioticelor a marcat istoria medicinei, făcând posibilă tratarea unui şir întreg de boli. Şi totuşi, administrate incorect, antibioticele pot fi dăunătoare.

Fiecare a doua reţetă de antibiotice prescrisă de medic este inutilă. Asta se întâmplă pentru că antibioticele sunt medicamentele cel mai des prescrise, iar pacienţii nu respectă indicaţiile doctorului privind dozajul şi durata tratamentului.

Ce sunt antibioticele?
Antibioticele sunt microorganisme care împiedică înmulţirea bacteriilor, stopând infecţiile. Astea distrug bacteriile selectiv, neafectând celulele organismului, prin urmare acţionează doar acolo unde pot diferenţia între cele două modele de celule. Cei mai sensibili la acţiunea bacteriilor sunt bătrânii, copiii născuţi prematur, suferinzii de boli cronice şi ființele cu sistemul imunitar slăbit.

Antibioticele se împart în antibiotice cu spectru larg de acţiune şi cele cu spectru de acţiune restrâns. Numeroase boli grave cum sunt pneumonia, tuberculoza, meningita sau sifilisul se tratează cu antibiotice.
Rezistenţa la antibiotice

Administrarea de antibiotice atunci când nu este cazul poate fi nu doar inutilă, ci chiar dăunătoare. De exemplu antibioticele sunt luate uneori pentru a trata boli virale, când de fapt ele atacă doar bacteriile, nu şi virusurile. Pentru a supravieţui, bacteriile îşi schimbă structura genetică cumplit de repede şi devin mai rezistente.

În mod paradoxal, folosirea acestor medicamente pentru o perioadă îndelungată de timp duce la un risc crescut de apariţie a infecţiilor, prin pierderea rezistenţei imunitare. Organismul nu mai reacţionează la substanţele pe care un antibiotic le conţine, iar, în cel mai grav caz, devine imun la toate antibioticele. Infecţiile căpătate în spital sunt cel mai greu de tratat, din cauza rezistenţei crescute a bacteriilor.
Mod de administrare

Antibioticele trebuie luate doar la recomandarea medicului şi sub atenta supraveghere a acestuia. Analizele de laborator fac posibilă stabilirea exactă a infecţiei şi prescrierea medicamentelor potrivite. În mod normal, antibioticele se iau sub formă de tablete, însă în cazuri grave se administrează şi intravenos. 30-50% dintre antibiotice sunt consumate necorespunzător, ca dozaj, durată sau pur şi simplu pentru că nu acţionează contra afecţiunii în cauză. Tratamentul poate dura de la o zi, la câteva luni de zile.
Reacţii adverse

Deşi sunt destul de bine tolerate de organism, antibioticele au şi câteva efecte secundare, cum sunt tulburările gastro-intestinale, alergiile, stările de vomă şi uneori afecţiuni ale ficatului şi rinichilor. Sfaturi de urmat

â–º Nu folosi antibiotice împotriva febrei sau a bronşitei.

â–º Respectă dozele prescrise de medic!

â–º Nu întrerupe tratamentul doar pentru că ţi se pare că te simţi mai bine.

â–º Nu folosi de capul tău antibioticele care ţi-au rămas prin casă de data trecută.

â–º Înştiinţează-ţi doctorul dacă ai vreo alergie.

â–º Nu consuma produse lactate două ore cândva şi ulterior ce ai luat antibiotice, deoarece calciul poate slăbi efectul acestora.

â–º Nu combina nicicând antibioticele cu alcoolul. Unele antibiotice pot încetini descompunerea alcoolului accentuând efectul său.

â–º Respectă regulile elementare de igienă, cum este spălatul pe mâini, pentru a evita raportul cu bacteriile.